Cu mult entuziasm și emoții, ne-am reluat activitatea pe 29 iunie, cu programul de școală de vară în pădure. Pentru a minimiza riscurile activității, dar și pentru a a face reîntâlnirea copiilor cât mai naturală, plăcută și aproape de nevoile lor de joacă, explorare și reconectare, am ales să mutăm grădinița în pădure și să ne desfăsurăm activitatea 100% în natură. Vă împărtășim astfel, experiența primei săptămâni cu bucuria, jocurile și explorarea experimentate.
Prima săptămână în pădure, a fost plină de veselie și multă, multă joacă. Am numit această săptămână Prietenii pădurii, iar obiectivele noastre au fost de reconectare a grupului, de familiarizare cu mediul din pădure, joaca în grup și lucrul în echipă.
Am început cu o plimbare prin pădure, iar după ce am ales un loc de popas am făcut întâlnirea de dimineață: ne-am amintit cântecele pe care le cântam în fiecare dimineață și am vorbit despre perioada în care am stat acasă, despre cât de mult ne bucurăm să fim iar împreuna și despre emoțiile noastre. Am vrut astfel să înțelegem ce simt copiii în această perioadă, cum au integrat izolarea și revenirea la grădiniță. Am făcut acest lucru printr-un joc, am identificat emoții de pe cartonașe, am vorbit despre ele, despre momente în care le-am simțit și am încercat să le imităm.
Educatoare: De ce este vesel?
P: Pentru ca are fericire.
Educatoare: De ce crezi ca este trist?
M: Pentru ca nu are prieteni.
Ziua a continuat cu multă mișcare, joacă cu balonul, sesiuni de alergare în grup inițiate de copii, pânza de păianjen, cântecele, dansuri și desene cu cretă.
Marți am construit hrănitoare pentru păsări din conuri de brad peste care am pus miere iar apoi am presărat semințe. Le-am legat cu sfoară și le-am agățat în copaci. Dezvoltăm empatia, grija pentru viețuitoarele pădurii, dar și creativitatea, folosind elementele naturale din pădure. Mierea care a ajuns pe mâinile lor le-a plăcut tare mult cum se simte, ducând momentul într-o zonă de senzorial.
C: Cred ca păsările sunt foarte încântate (de hranitoare).
În plimbarea noastră prin pădure am continuat construcția unui adapost din lemne pe care l-am găsit început, am descoperit câteva scorburi interesante pe care le-am explorat și observat, sperând să găsim comori în ele. Drumul spre ieșirea din pădure a fost, de asemenea, presărat cu joacă și sesiuni de alergare în grup.
Educatoare: Mi-a plăcut ca ai ajutat-o pe O cu rucsacul.
T: Cu foarte mare plăcere!
Miercuri ne-am făcut brățări unele altora, lipind floricele și funzulițe pe o bucată de bandă adezivă lipită în jurul mâinii. Ne-am gândit să facem o brățară și unui copacel. Brățara a reprezentat cadoul nostru pentru celălalt, o brățară alcătuită din elemente ale naturii alese cu grijă, un simbol al prieteniei și o dovadă a apartenenței la grup.
Am pornit apoi într-o plimbare prin pădure, am explorat scorburi în care am găsit apă, am observat un gândăcel care se plimba liniștit pe alee și am lucrat în echipă pentru a muta două crengi groase pentru a le transforma într-un loc de odihnă.
Joi ne-am început ziua cu câteva povești, am desenat și ne-am jucat pititea, joc care a fost la mare căutare în fiecare zi. Copiii au învățat să își aștepte rândul și au luat decizii cu privire la cine se ascunde și cine caută.
În pădure am observat copacii și ne-am întrebat ce simt. Împreună, am făcut fața unui trunchi de copac din lut. Copiilor le-a plăcut mult să combine lutul cu apa și să îl modeleze, dar mai ales să îi simtă textura în timp ce se întinde pe mâinile lor.
S: Copacii sunt triști.
Edu: De ce crezi ca sunt triști?
S: Pentru ca nu au față.
R: Cred că e furios, nu cred că îi place noua față
E: E mirat
S: E bucuros
R: În fine, poate să fie fericit, mirat, furios
Am găsit și o căsuță construită din lemne prinse cu sfoară pe care copiii au încercat să se cațere însă am observat că construcția era instabilă și ne-am reorientat. S. chiar și-a exprimat grija față de colegele ei spunând: Asta nu e rezistentă încât să te urci pe ea. Pentru că dorința de cățărat era mare, am găsit un trunchi de copac înclinat și perfect pentru a ne urca pe el și a ne exersa echilibrul dar și autocontrolul.
Vineri ne-am propus să explorăm pădurea, de data asta fiind echipați cu lupe. Am plecat în căutarea râmelor și a gândăceilor dar găurile mici din pământ au prezentat cel mai mare interes - curiozitatea de a afla ce este înăuntru sau cine le-a făcut i-a motivat pe copii să fugă de la o gaură la alta și să privească atente prin lupă.
Explorând pădurea, am găsit un loc cu câțiva bușteni pe care copiii și-au testat echilibrul, din care și-au făcut tobogan și balansoar. S-au incurajat si s-au ajutat.
R catre T: Haide, iubito! Poți să faci asta!
Motanul Findus s-a cățărat foarte sus și a rămas suspendat, iar copiii au analizat și au aplicat mai multe metode și strategii prin care să-l coboare exersându-și abilitățile de rezolvare de probleme. La început au adus lemne pe care să se urce, apoi și-au luat bete groase pe care au încercat să le ridice spre Findus - spiritul de echipă fiind stimulat- apoi au încercat cu bețe mai subțiri și mai lungi, iar cand au reușit s-au bucurat împreună.
Prima săptămână în pădure ne-a impresionat prin bucuria revederii, este incredibil cât de multă nevoie de socializare și activități în grup au copiii după această perioadă de izolare. Natura, pădurea, oferă oportunități interminabile de explorare, jocuri, antrenarea abilităților de gândire critică, rezolvare de probleme și creativitate. Mai mult decât atât, actionând în grupuri mici, compacte, copiii îsi dezvoltă abilitățile socio-emoționale, spiritul de echipă și inițiativă.
Școala de vară în pădure continuă până la finalul lui august și momentan mai sunt câteva locuri disponibile.
De asemenea, continuăm înscrierile la grupa de vârstă 2,6 ani - 4 ani pentru Septembrie.
Detalii despre tarife și condițiile de înscriere atât pentru școala de vară cât și pentru grădiniță puteți obține telefonic la 0745234528 sau la salut@educarium.ro